Bon s-a nascut in anul 1841 si a fost printre cei mai importanti psiho-sociologi. Lucrarea ''Psihologia multimilor'' ,ne face o prezentare succinta a celor mai importante fenomene, procese si notiuni din domeniu iar autorul reuseste sa sintetizeze ceea ce gandesc multimile de Gustave Le toate felurile '' exista fara indoiala, gloate criminale, dar exista deopotriva multimi pline de virtuti, multimi eroice''.
Aceasta lucrare se structureaza in trei mari capitole, Cartea 1,2,3.
In cartea 1 se studiaza caracteristicile generale ale maselor. Le Bon considera ca individul singur difera foarte mult de individul aflat intr-o multime.
In capitolul doi, se vorbeste despre sentimentele si etica maselor. Multimile sunt impulsive, irascibile, incapabile de a rationa, masele sunt de natura feminina iar aceste caracteristici sunt sustinute de catre autor prin exemple cu care toti suntem de acord daca stam sa analizam.
Oamenii care formeaza o multime sunt usor de influentat de catre un lider puternic, multimile sunt naive. Al treilea capitol se refera la ideile, gandirea si imaginatia maselor. Masele sunt aproape total lipsite de spirit critic, ceea ce nu le va permite sa vada contradictiile intre idei. Gandirea maselor este una specifica, bazandu-se pe rationamente si conexiuni simple. Imaginatia maselor joaca un rol esential, caci nimic nu impresioneaza masele mai mult decat imaginile memorabile. Capitolul patru se opreste la convingerile maselor si formele religioase. ''Soarta natiunilor nu mai hotaraste in consiliile principiilor, spune autorul ci in sufletul multimilor''.
Juratii de la Curtea cu juri constituie subiectul capitolului patru al cartii a treia. S-a constatat ca juratii sunt extrem de influentabili. Ei sunt inclinati mai mult spre sentimentalism decat spre rationalism, manifestand indulgenta fata de crimele pasionale in pofida celor care i-ar pute privi. Totusi dupa cum mentioneaza si autorul, ar fi mai indicat sa depinzi de acestia decat sa te lasi pe mana magistratilor care formeaza o casta ce dispune de onoarea si libertatea cetatenilor dupa bunul lor plac, nefiind controlati de nimeni. Masele electorale, descrise in capitolul patru reprezinta un tip de multime eterogena ce trebuie sa aleaga intre diferiti candidati. La fel ca si celalalte multimi, ea se supune interventiilor unor anumiti lideri care la randul lor folosesc toate armele posibile pentru a intra in gratiile populatiei. Printre acestea sunt linguseala, denigrarea adversarilor prin utilizarea unor expresii rasunatoare sau crearea de iluzii. Totusi, liderii, guvernele,institutiile unui popor joaca un rol prea mic in comparatie cu spiritul rasei lor. Cartea a doua, vorbeste despre opiniile si credintele maselor, fiind structurata in patru capitole: 1. Factori indepartati ai credintelor maselor; 2. Factori imediati ai credintelor maselor; 3. Indrumatorii maselor si mijloacele de persuasiune; 4. Limite de variabilitate la nivelul credintelor si opiniile maselor.
Daca am tine cont de caracterul conservator al maselor, atunci revolutiile ar fi total de neinteles caci ele vor sa schimbe institutiile insa reusesc sa le schimbe denumirile, esenta lor depinzand prea mult de rasa.
Ultima carte, clasifica descrierea categoriilor de mase, urmareste trasaturile particulare ale multimilor. Masele se impart in doua categorii: 1. Mase eterogene: anonime non- anonime ( jurii, adunarii parlamentare); 2. Mase omogene:secte( ordine religioase), caste( preotii), clase(aristocratia,muncitorimea). Un om aureolat de prestigiul unei neclintite convingeri si cu un spirit ingust capata in adunarile parlamentare o putere uriasa, caci astfel de persoane se impun drept stapani ai maselor. Cu toate ca exista astfel de persoane in componenta parlamentelor, mai sunt si indivizi care elaboreaza legi cu adevarat bune si importante, e adevarat ca in linistea propriului cabinet. Parlamentul, constituie pana in prezent , cea mai buna metoda de a se conduce, cu toate ca exista doua mari pericole: risipa fortuita a finantelor si restrangerea progresiva a libertatilor individuale. Scopul cartii este asadar prezentarea trasaturilor multimilor, ajutand la clasificarea anumitor evenimente sociale, care sunt de neinteles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu